Cum sa evitam micromanagementul
Sa lamurim, pentru inceput, ce inseamna micromanagementul. Sa spunem ca ai acordat o sarcina importanta unui angajat de baza si i-ai dat si un deadline. Il lasi sa isi faca treaba si il intrebi, la intervale stabilite de comun acord, cum merge sau iti tot faci drum prin birou pe la el sa il supraveghezi si ii trimiti e-mail-uri pentru a-l verificica zilnic?
Daca procedezi ca in a doua varianta, esti ceea ce se cheama "micromanager." Sau, daca esti angajatul care incearca sa-si faca treaba avandu-l permanent pe cap pe seful sau, atunci ai parte de un "micromanager" care te supravegheaza si care, pur si simplu, nu se poate desprinde de detaliile minore si trebuie sa le aiba sub control.
Micromanagerii duc pana la extrem niste calitati care sunt, de altfel, extrem de folositoare: atentia la detalii si implicarea in ceea ce au de facut. Insa fie pentru ca sunt obsedati de control, fie pentru ca vor ca toti cei din jurul lor sa aiba succes in ceea ce fac, micromanagerii risca sa-si handicapeze angajatii. Acestia nu se vor simti importanti, nu isi vor mai face bine treaba si vor fi atat de demotivati incat vor prefera sa renunte.
Sunt cateva cai prin care poti identifica din timp acest sindrom la tine si poti incerca sa scapi de el, inainte sa faca rau echipei in care lucrezi. Daca lucrezi pentru un micromanager, poti folosi anumite strategii prin care sa-l convingi sa nu mai exagereze atat de mult.
Intai de toate insa, sa vedem cum putem identifica semne ale micromanagementului. Care este granita intre a fi un manager implicat si un manager mult prea implicat, care pur si simplu isi tortureaza echipa?
Semne ale micromanagementului:
Iata cateva semne care ar trebui sa-ti dea de gandit. In general, micromanagerii:
- Nu deleaga sarcini
- Incearca sa supervizeze proiectele altora
- Corecteaza detalii infime, in loc sa priveasca problema in ansamblu
- Retrag delegarea unei sarcini, daca gasesc cea mai mica greseala in executarea ei pana la un anumit moment
- Nu le permite celorlalti sa ia decizii fara sa il consulte
De ce nu este bun micromanagementul intr-o organizatie?
Daca in prezent obtii rezultate cu aceste rezultate si iti place sa te amesteci in problemele tuturor, de ce sa nu continui cu aceasta tehnica?
Micromanagerii isi valideaza adesea obiceiurile printr-un experiment simplu: ii dau o sarcina unui angajat si apoi dispar pana in momentul deadline-ului. Si apoi urmeaza testul: A facut acest angajat ceea ce trebuia atunci cand i s-a dat mana libera? Posibil - daca angajatul respectiv are incredere in calitatile sale. Intr-un regim de micromanagement insa, angajatii tind sa devina timizi si oarecum "paralizati" in fata provocarilor si a initiativelor. "Nu conteaza ce fac, oricum nu va fi suficient de bine." Si atunci se vor intampla urmatoarele: fie angajatul va cere indrumare de la manager inainte de deadline, or va merge mai departe, dar nu va obtine rezultate adecvate.
In ambele cazuri, micromanagerul va interpreta rezultatul experimentului sau ca o dovada a faptului ca, fara interventiile sale, angajatii sai nu vor obtine rezultate bune si nu vor face ceea ce trebuie.
Dar oare aceste rezultate valideaza un sistem precum micromanagementul sau il condamna? Un manager eficient ii ajuta pe toti cei din jurul lui sa aiba succes in sarcinile lor. Micromanagerii nu le permit angajatilor sa-si asume responsabilitatea propriilor decizii. Iar acest proces de luare a deciziilor si de a face fata consecintelor acestor decizii este procesul care permite oamenilor sa creasca si sa devina mai buni.
Managerii buni dau putere angajatilor lor si le ofera oportunitati pentru a creste si a avea succes; managerii mai putin buni confisca puterea angajatilor si si-o asuma ei in totalitate. Un angajat fara puterea propriilor decizii este ineficient: cere mult timp si energie din partea superiorului sau.
Acest timp si aceasta energie, multiplicate cu numarul de angajati timizi si neincrezatori in propriile forte = bresle de timp neproductiv din programul managerului.
Cum sa scapam de micromanagement
Din perspectiva micromanagerului, cea mai buna cale pentru a construi relatii mai sanatoase cu angajatii poate fi si cea mai directa: pur si simplu discutii cu cei din echipa.
S-ar putea sa-ti ia ceva timp sa-i convingi ca privesti cu seriozitatea aceasta schimbare de stil. Partea grea este insa sa obtii feedback sincer de la angajati. In momentul in care ai obtinut asta, iti poti cere scuze si poti incepe munca de schimbare. Asta inseamna sa-i incurajezi pe toti cei din echipa sa aiba initiativa si sa reuseasca in activitatile pe care le au de facut. Mai intai focalizeaza-te pe cei care au potential si invata cum sa delegi corect, mai intai catre ei.
Cat despre cei care sunt permanent controlati de managerii lor, lucrurile sunt putin mai complicate. Fie ca-ti place sau nu, esti tinut pe loc in dezvoltarea ta profesionala si probabil n-ai nicio sansa sa progresezi, atat timp cat nu iti place mediul in care lucrezi.
Dar iata cateva sugestii pentru a imbunatati situatia:
- Ajuta-ti seful sa-ti delege eficient sarcinile, cerandu-I toate informatiile de care ai nevoie in prima faza si stabilind termene intermediare pentru evaluarea periodica a proiectului
- Ofera-te volutar in a prelua proiecte la care crezi ca esti bun. Va avea mai multa incredere in tine si in abilitatile lui de delegare.
- Comunica-i in mod regulat progresele pe care le faci, ca sa nu fie nevoit sa te controleze, sub pretextul ca nu mai stie nimic despre acel proiect
- Ajuta-ti seful sa depaseasca un singur obicei asociat micromanagementului odata. Ai in vedere ca este si el om si poate face si el greseli!